Author - admin
PROCHAIN WEBINAIRE : L’ENDOSCOPIE ET LA FRANCOPHONIE LE JEUDI 28 AVRIL À 19H00
admin2022-04-10T20:42:50+00:00Le prochain webinaire de la SFED est organisé par la commission Francophonie sous la responsabilité du Professeur Gabriel RAHMI.
Au programme :
- Les nouvelles lignes directrices sur les saignements digestifs non variqueux du tractus supérieur de l'intestin. L'expérience canadienne,
Pr Alan Barkun
- L'endoscopie digestive interventionnelle : état des lieux au Liban,
Dr Zaher Houmani
- Principales indications et offre de soins en endoscopie digestive en Afrique francophone subsaharienne - L'expérience SENENDO,
Pr Pape Saliou Mbaye
- Comment se former en endoscopie à l'heure de la francophonie ?
Pr Emmanuel Coron
- Conclusions et perspectives, Pr Gabriel Rahmi
CE WEBINAIRE EST EN ACCÈS GRATUIT MAIS SUR INSCRIPTION PREALABLE SOUS CE LIEN
Retroflexia la nivel cecal
admin2022-04-04T16:17:07+00:001. Colonoscopia de screening – comentarii generale
Pentru colonoscopia de screening, ca de altfel pentru orice explorare colonoscopică sunt esențiale următoarele aspecte: o pregătire corespunzătoare a colonului, evaluată după scala Boston, vizualizarea cecului (în 95 % din cazuri) și o explorare la retragere foarte atentă cu evaluarea minuțioasă a fiecărui spatiu din spatele pliurilor, cu un timp de retragere de minim 6 minute (recent se discută chiar de 9 minute).
În ceea ce privește pregătirea sunt importante câteva aspect de menționat: dieta fără fibre cu 3-4 zile înainte de colonoscopie, dieta hidrică începând de la ora 12 în ziua precedentă, administrarea soluției de pregătire în 2 prize (în seara zilei și dimineatata devreme, daca colonoscopia se efectuează în prima parte a zilei), cointeresarea pacientului explicându-i pe poze necesitatea unei bune pregătiri pentru a nu pierde leziuni și eventual încurajarea de a trimite o imagine cu aspectul ultimului scaun.
Legat de intubația până la cec, mișcarea de retragere frecventă a colonoscopului, torsiunea aces-tuia la nivelul curburilor, insuflația minimă, aspirația la nivelul colonului drept pentru a ajunge mai re-pede la cec, instilarea de apă în colon, schimbarea poziției pacientului și presiunea externă permit o bună înaintare către cec. Vizualizarea de 2 ori a cecului este indicată pentru a nu pierde leziuni.
Explorarea la retragere este esențială: insuflația și exuflatia suficiente, aspirația lacurilor de li-chide, explorarea sistematizată după pliuri, retroversia în rect, timpul de retragere suficient de mare. Toate aceste manevre simple permit o buna detectie a leziunilor, respectiv asigararea calității procedurii.
2. Retroflexia la nivel cecal
CONSIDERENTE
Examinarea completă endoscopică a colonului drept s-a dovedit a fi unul din punctele “slabe” ale colonoscopiei de screening, leziunile de la nivelul cecului și ascendentului fiind dificil de detectat.
Recomandările actuale propun o examinare detaliată a colonului drept - fie de 2 ori prin viziune obișnuită (forward) cum a fost prezentată anterior, fie printr-o vizualizare forward și una prin retroflexie. Chiar dacă în studiile clinice aceste strategii par a fi echivalente, retroflexia este din ce în ce mai des recomandată în practica curentă.
În acest moment există date relativ puține despre modul în care retroflexia cecala este efectuată în practica clinică, dar se pare că în multe situații colonoscopiștii nu o efectuează, sau dacă o realizează, nu o fac corect utilizând “varianta scurtă, abreviată” a manevrei, cu vizualizarea valvei ileo-cecale, fără a efectua și retragerea în lumenul colonic cu vizualizarea retroflexă circumferențială a valvelor colonului drept până la nivelul unghiului hepatic.
TEHNICA DE LUCRU (Douglas Rex)
a. decizia de efectuare:
- după vizualizarea directă (forward) a colonului drept, se decide dacă examinarea a doua va fi în retroflexie sau nu. Această decizie depinde de cât de scurtat este colonoscopul. Dacă tubul de inserție este drept, retroflexia este tehnic fezabilă.
b. modalitate practică:
- colonoscopul este la nivel cecal apoi se orientează vârful către o direcție în care există spațiu suficient pentru a se face U-turn. Se efectuează manevra prin rotire maximă în sus (rotiță mare) și la stânga (rotiță mica), iar colonoscopul este rotat în sens invers acelor de ceasornic (fără a fi împins), până când devine vizibil. În cazul în care nu aveți o imagine perfectă, se poate împinge ușor colonoscopul sau continua manevra de rotare a acestuia, pentru a îndepărta vârful de mucoasa adiacentă.
- după realizarea retroflexiei și vizualizarea valvei – ileo-cecale, colonoscopul este retras încet către flexura hepatică, utilizând manevre de răsucire ușoară pentru a realiza o examinare circumferențială în spatele faldurilor.
- retroflexia este încheiată odată ce flexura splenică este vizualizată
- pentru a ieși din retroflexie, endoscopistul va căuta o secțiune deschisă a colonului drept în care să reducă colonoscopul în poziție normală. Manevra se realizează prin eliberarea comenzilor direcționale și retragerea lentă a colonoscopului.
- pentru a fi sigur că aparatul nu a rămas fixat, se poate avansa în lumen circa 10 –15 cm înainte de reluarea retragerii în poziția forward
c. atenționare
- nu trebuie omis riscul de perforație care poate apare la aceasta manevră, așa că nu se recomanda efectuarea acesteia fără o prealabila perioadă de învățare sub supraveghere.
CONCLUZII
Retroflexia în colonul drept este o manevră sigură, relativ ușor de efectuat după o scurtă perioada de învățare și oferă șansa îmbunătățirii parametrilor de calitate în colonoscopia de screening.
Această manevră ar putea chiar deveni standard de procedură în colonoscopia de screening.
Mult succes echipei României la ”ESGE Days Cup 2022”!
admin2022-04-02T18:01:15+00:00Mult succes echipei României la ”ESGE Days Cup 2022”!
”ESGE Days Cup 2022” este o competiție amicală între societățile membre ESGE.
Are loc în timpul congreselor ESGE Days, în care echipe de patru tineri endoscopiști (cu vârsta sub 40 de ani) concurează pentru a răspunde întrebărilor bazate pe endoscopie și cunoștințe generale, întrebări ce sunt stabilite de Comitetul EYE al ESGE.
În acest moment, echipa României din acest an este calificată in semifinale!!!
Echipa este alcătuită din Tudor Moga (Timisoara), Iuliana Nane (Cluj-Napoca), Alexandru Constantinescu (Bucuresti), Cristina Tocia (Constanta). Au participat 13 tari din care s-au calificat 8 tari pentru semifinala.
Câștigătoarea anterioară a fost Spania. Cine va lua acasă cupa anul acesta?
Mult succes echipei României!!!
| Rank | Country | Score |
| 1 | Portugal | 950 |
| 2 | Turkey | 600 |
| 3 | France | 575 |
| 4 | Israel | 575 |
| 5 | Belgium | 550 |
| 6 | Italy | 475 |
| 7 | Romania | 350 |
| 8 | Germany | 275 |
| 8 | Republic of Ireland | 275 |
| 9 | Macedonia | 250 |
| 10 | Spain | 250 |
| 11 | Austria | 75 |
| 12 | Bulgaria | 50 |
Dezvoltarea programului național de screening în cancerul colorectal
admin2022-04-04T13:23:15+00:00Prof. Cristian Gheorghe, Conf. Mircea Manuc
Clinica de Gastroenterologie a Institutului Clinic Fundeni București a aplicat pentru programele POCCU legate de dezvoltarea și implementarea unui program național de screening în cancerul colorectal (proiectele ROCCAS I și II).
1. Programul ROCCAS I - cod SMIS 128106 - “Dezvoltarea și implementarea la nivel național a cadrului organizatoric necesar inițierii screeningului în cancerul colorectal” - (Valoare proiect: 22.949.605,43 RON)
Conf. Dr. Mircea Mănuc a fost desemnat manager de proiect. Proiectul este dezvoltat și implementat în parteneriat cu cu Institutul Național de Sănățațe Publică. In acest proiect a fost dezvoltat un standard unic național pentru implementarea screeningului în cancerul colorectal în Romania precum și metodologia de dezvoltare si derulare a proiectelor pilot de screening în 4 regiuni desemnate (Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest, București-Ilfov).
În acest proiect de anvergură s-a pornit de la capitalizarea expertizei și experienței Consiliului Științific coordonat de Prof. Cristian Gheorghe. Consiliul a inclus următorii experți (Prof. Mircea Beuran, Prof. Marcel Tanțău, Prof. Mariana Jinga, Prof. Dan Gheonea, Prof. Eugen Dumitru, Prof. Vasile Drug, Prof. Dana Dobru, Prof. Adrian Goldis, Conf. Mihai Ciocîrlan) și a beneficiat si de expertiza oferită de alți experți internaționali coordonați de Prof. Carlo Senore printre care îi amintim pe Prof. Cesare Hassan, Prof. Michal Kaminski, prof. Evelien Dekker.
Rezultatul a fost un pachet de protocoale, proceduri, formulare standardizate și o strategie de testare, diagnostic, tratament, monitorizare, ținându-se cont si de necesitatea asigurării unui continuum în managementul acestor pacienți.
Dificultatea majoră a metodologiei a constat în armonizarea celor 3 componente diferite:
1. Recomandările UE privind strategia de screening
- Screening organizat la nivel național în populația țintă de 50-75 ani
- Existența unui registru național pentru screening cu capacitatea de a relaționa cu registrul de cancer
- Utilizarea testului FIT cantitativ ca prim test de screening
- Utilizarea colonoscopiei la cei FIT pozitivi
- Asigurarea calității la toate nivelurile
2. Reglementările privind fondurile FSE ca implementare tehnică
- Metodologie specială de finanțare
- Metodologie specială pentru raportarea datelor (POCCU – FORM)
- Oferirea de servicii unor grupuri care provin din populația vulnerabilă (60%)
- Limitarea implementării în timp până la sfârșitul anului 2023
3. Realitățile româneșți
- Populație greu accesibilă
- lipsa unui registru național de cancer
- Flux de screening specific
- Utilizarea unui chestionar de risc de cancer
- Implicarea activă a medicului de familie
- Utilizarea ONG-urilor pentru informare, educare, invitare, recrutare activă, transport către laboratorul de endoscopie a populației vulnerabile
În cadrul acestui proiect au fost realizate pana in prezent următoarele obiective :
1. Registrul național de screening în cancer colorectal
Aplicația informatică are acces parolat destinat furnizorilor de servicii medicale și a fost dezvoltată în scopul centralizării datelor esențiale referitoare la pacienții testați în screening, dar și pentru monitorizarea ulterioară a celor screnați. Acest registru va fi utilizat și validat de proiectele regionale pilot.
Designul de registru elaborat, implementat în colaborare cu Institutul Național de Sănătate Publică include nu numai populația examinată și rezultatele testelor, ci și buletine endoscopice și histopatologice standardizate care se completează online de către realizatorul procedurilor. Baza de date este tezaurizată de Institutul Național de Sănățațe Publică, impreună cu celelalte registre de screening aflate in implementare.
Acesta are posibilitatea de a evalua trasabilitatea activităților clinice, endoscopice și histopatologice și de a monitoriza parametrii de calitate ai fiecărei intervenții atât la nivel individual cât și pentru întregul proces.
* Buletinul endoscopic standardizat
Registrul permite înscrierea (și implicit evaluarea) următorilor parametri (pot fi vizualizate in anexă componente din fluxul informatic adresat medicului endoscopist) :
- Calitatea pregătirii (scala Boston)
- Comorbiditățile și medicația cronică
- Sedarea (scor ASA, tip, doză, durată)
- Procedura colonoscopică propriu-zisă (timp total, timp retragere, tip leziuni, proceduri diagnostice/terapeutice efectuate)
- Standardizarea leziunilor polipoide/tumorale) - clasificarea NICE și Paris
- descrierea leziunilor serrate
- descrierea altor leziuni diagnosticate
- Incidente, accidente, complicații (tip, cauză, terapie adresată) - pot fi raportate evenimente apărute până la 14 zile post-procedural
* Buletinul histopatologic standardizat
Registrul permite evaluarea în cascada a fiecărei piese bioptice sau rezecții endoscopice (pot fi vizualizate in anexă componente din fluxul informatic adresat medicului anatomo-patolog):
- Descrierea, caracterele morfologice si clasificarea adenoamelor
- stadialziarea displaziei
- Descrierea adenoamelor malignizate si evaluarea rezectiilor acestora folosind clasificările Haggit si Kikuchi
- Descrierea leziunilor serrate
- evaluarea marginilor de rezectie a polipilor rezecati
- Recomandarea pentru monitorizare ulterioară (în funcție de diagnosticul final endoscopic și histopatologic
2. Organizarea la nivel național a cursurilor de pregătire
Acestea sunt dedicate medicilor implicați în implementarea screeningului (medici de familie, gastroenterologi, anatomo-patologi).
A fost stabilită o curriculă de pregătire pentru medicii de familie, pentru gastroenterologi (colonoscopia de screening, buletinul endoscopic standardizat), anatomo-patologi (dg. Histopatologic si buletinul standardizat)
Au fost pregătiți 439 medici de familie și 22 gastroenterologi, pe parcursul a 7 cursuri (on-line, hybrid, live) pentru medicii de familie, respectiv 2 cursuri de endoscopie live (care a inclus si o componentă de hands-on training) Vor mai fi pregătiți în anul acesta încă minim 150 specialiști (medici de familie, gastroenterologi, anatomo-patologi)
3. Elaborarea documentelor si formularelor subsecvente screeningului
Au fost elaborate toate documentele de implementare a screeningului, documentele de raportare către OIR, materiale informative pentru populatia screenată, etc.
- Invitația la screening
- Consimțământul informat pentru screening/colonoscopie,
- acordul GDPR
- Formulare subsecvente proiectelor POCU (fișa încadrare grup tintă, declarația de eligibilitate grup țintă, raportare activități către OIR)
- Chestionarul de risc pentru cancer colorectal
- interpretarea unui rezultat FIT negativ / pozitiv
- Buletinul endoscopic standardizat cu formularele adiacente
- Buletinul histopatologic standardizat cu formularele adiacente
Beneficii prezumate:
Prin intermediul acestui sistem se vor putea obține rapoarte valoroase în ceea ce privește evoluția anuală și pe categorii de vârstă a prevalenței în cadrul populațiilor testate. Informațiile astfel obținute vor constitui date certe pentru dezvoltarea măsurilor/strategiilor/politicilor publice ulterioare în vederea diminuării efectelor cancerului colorectal în Romania.
2. Proiectul - ROCCAS II -Sud-Muntenia SMIS- 136828 “Furnizarea serviciilor de sănățațe din programele de prevenție, depistare precoce, diagnostic si tratament precoce a leziunilor precanceroase colorectale. (finanțare 23.859.231,79 RON)
Manager de proiect a fost desemnat Prof. Cristian Gheorghe. Proiectul este dezvoltat și implementat în parteneriat cu fundațiile "RENAȘTEREA pentru educație, sănătate și cultura și Centrul romilor pentru politici de sănătate - SASTIPEN".
Dintre obiectivele proiectului amintim 50000 teste FIT de predat, 2104 colonoscopii de efectuat, 60% din persoanele screenate încadrate în categoriile vulnerabile,
În decembrie 2021 au debutat activitățile de screening propriu-zis pentru regiunea Sud-Muntenia. După 3 luni de implementare propriu-zisă, datele registrului de screening consemnează:
- Nr medici de familie implicați în prezent: 44
- Cel mai mare număr de persoane/medic examinate: 460
- Nr. a primelor vizite (24 martie 2022) – 7727
- Nr teste FIT oferite – 7598
- Persoane vulnerabile – 70,1%
- Rata de returnare a testelor FIT – 83%
- Procentul de pozitivitate – 5,42%
- Procentul de teste neconcludente – 1,09%
- Rata de acceptare pentru colonoscopie: 75%
- Nr. de colonoscopii – 129
- Procentul de leziuni polipoide – 60%
- Număr de cancere – 6 cazuri
În acord cu recomandările experților internaționali, după 10000 teste FIT returnate și evaluarea colonoscopică subsecventă a celor pozitivi, se face o analiză ad-interim de evaluare a indicatorilor de proces. Datele actuale se suprapun pe cifrele optime recomandate de ghidul European de Asigurare a Calității în Screeningul cancerului colorectal.
Acest fapt permite ca evaluarea inițială a rezultatelor proiectelor ROCCAS I și II Sud-Muntenia să fie una pozitivă, analizele de etapă și analiza finală a tuturor celor 4 piloți regionali va permite finalizarea unei metodologii de screening adaptate realităților românești, extensia piloților în regiunile care nu au beneficiat în prima etapa de aceste programe, extensia în regiunile deja pilotate și în final un roll-out la nivel național. Evident că este vorba de un proces de durată, experiențele naționale din alte țări UE relevând un interval posibil de 10 ani.
Mai mult decât atât, e nevoie de un efort susținut din partea tuturor celor implicați în proiectele pilot pentru a le duce la bun sfârșit până la finalul anului viitor.
Suplimentar, dezvoltarea registrului de screening în general și a buletinului endoscopic standardizat în particular va permite asigurarea calității colonoscopiei, în conformitate cu recomandările ESGE, și mai mult decât atât, va permite extensia calității și în activitățile de colonoscopie în afara programului de screening.
Date la zi legate de proiectele ROCCAS I și Roccas II vor fi prezentate și la al 41-lea Congres de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă Bucureşti 2022.
OBSTRUCȚIE INTESTINALĂ PRIN POLIPOZĂ INFLAMATORIE GIGANTĂ LA UN PACIENT CU BOALĂ CROHN ILEO-COLONICĂ
admin2022-04-02T16:42:45+00:00Mircea Mănuc, Cătălin Vasilescu, Vlad Herlea, Mona Dumbravă, Teodora Mănuc, Larisa Badea, Cristian Gheorghe
Institutul Clinic Fundeni
Prezentăm cazul unui pacient de sex masculin în vârstă de 23 ani diagnosticat anterior cu boala Crohn ileo-colonică pediatrică (Montreal A1 L3 B1), care se internează în urgență cu sindrom subocluziv precedat de diaree sangvinolentă intermitentă (3-4 scaune pe zi semilegate), ce a dus la limitarea alimentației si scădere ponderală de 10 kg în ultimele 3 luni.
Din istoric reținem că diagnosticul a fost stabilit la vârsta de 16 ani iar evoluția a fost cronică recurentă, cu multiple pusee moderat-severe tratate cu corticoizi, fiind considerat corticodependent.
Pacientul fusese evaluat pentru prima oară în centrul nostru în urmă cu o lună când s-a efectuat o colonoscopie ce regăsea: - rectul și sigmoidul distal fără leziuni, - toate celelalte segmente colonice cu rare arii de mucoasă cvasinormală, alternând cu arii cu hiperemie, pattern vascular diminuat, și multiple formații polipoide de dimensiuni si forme variabile, de la 3 la 30 mm, unele conglomerate, cu eroziuni în suprafață, formând adevărați "ciorchini" ce ocupau peste 2/3 din lumenul colonic, dar care au permis progresia colonoscopului (Foto 1-4. FOTO1–colon transvers-multipli pseudopolipi de dimensiuni și forme variate ce “tapetează” mucoasa, polipul în curs de biopsiere cu aspect “longfinger-like”, cu arii supradenivelate ulcerate în suprafață. FOTO 2 –colon descendent-multipli pseudopolipi de dimensiuni și forme variate, un pseudopolip gigant prezintă în suprafață inflamație și exulcerații multiple (biopsie). FOTO3–colon sigmoid-proximal se vizualizează mucoasa fără pseudo-polipi, în aria centrală se observă pseudopolipi de mici dimensiuni, în distalitate se observă pseudopolip gigant. FOTO4–colon transvers-se observă pseudopolip gigant dezvoltat “în ciorchine” în lumenul colonic cu aspect cvasi-obstructiv (sângerare minimă locală după biopsiere) în periferia acestuia se identifică pseudopolipi de mici dimensiuni.). Ileonul terminal era normal pe 5 cm.
Au fost prelevate biopsii multiple iar examenul histopatologic a fost tipic pentru diagnosticul de boală inflamatorie intestinală cu activitate histologică, respectiv polipi colonici de tip inflamator (pseudopolipi inflamatori), cu zone de exulcerație și eroziuni (Foto 5-6. FOTO5–Mucoasă colonică ce prezintă arhitectură glandulară focal dezorganizată (unele glande ramificate, scurtate) cu inflamație mixtă, cu densitate ușor crescută în corion, focal activă, non-granulomatoasă (HE100x). FOTO6-Fragment biopsic de la nivelul unui polip colonic ce prezintă mucoasă cu arhitectură glandulară marcat dezorganizată (glande ramificate, de calibre inegale, reduse numeric) cu inflamație polimorfă difuză în corion, erozivă, cu țesut de granulație superficial, fără leziuni de displazie epitelială–aspect de polip colonic inflamator (HE,100x)). La momentul respectiv s-a discutat oportunitatea unei intervenții chirurgicale pe care însă pacientul a temporizat-o.
La examenul clinic actual, pacientul este cașectic IMC 15,4 (G= 50 kg, H= 180 cm), cu tegumente palide, deshidratate, afebril, echilibrat cardio-respirator, cu abdomen destins de volum, timpanic difuz cu o formațiune palpapilă în mezogastru, sensibilă la palpare, fără apărare sau contractură.
Biologic remarcăm hipoalbuminemie (albumina 2.4 g/dl), anemie feripriva (Hb 9.8 g/dl) și sindrom inflamator important (leucocitoză cu neutrofilie (15.6 x 10*3), CRP 175mg/l, fibrinogen 740 mg/dl). Bilanțul infecțios la admisie a fost negativ.
Examinarea CT abdomino-pelvin cu contrast evidențiază multiple leziuni polipoide de la nivelul colonului ascendent distal până la niveul colonului descendent. Cele mai importante leziuni sunt la nivelul colonului transvers pe care îl ocupă aproape în totalitate, având diametrul maxim de 42 mm, dar fără dilatare in amonte, cu îngroșare parietală parcelară și modificări inflamatorii loco-regionale importante, cu multiple mici abcese nedepartajabile de flexura hepatică colonică și colonul transvers proximal, cu apartenență incertă, intraparietală subseroasă colonică sau pericolonică si minima ascită.
După discuția multidisciplinară se decide pentru intervenție chirurgicală în contextul prezenței complicațiilor (obstrucție, abcese intraparietale), considerându-se și imposibilitatea diferențierii de o posibilă neoplazie dezvoltată în cursul bolii inflamatorii intestinale.
Se practică colectomie subtotală cu ileostomă terminală. Examenul histopatologic a reconfirmat diagnosticul de boala Crohn colonică și pseudopolipoză intestinală inflamatorie, fără să se evidențieze leziuni displazice sau neoplazice (Foto 7-10. FOTO 7-Arii mucosale colonice cu arhitectură glandulară moderat dezorganizată și inflamație cronică activă în corion, erozivă (HE,40x). FOTO 8-Inflamație cronică activă la nivelul mucoasei colonice, cu frecvente criptite și microabcese criptice (HE,100x). FOTO 9-Infiltratul inflamator cronic transmural -pătrunde printre fibrele de muscularis propria (HE,100x). FOTO 10-Caracterul granulomatos al inflamației transmurale –focal sunt prezente granuloame cu celule gigante multinucleate (HE,200x).).
Evoluția postoperatorie a fost favorabilă. După 6 luni pacientului i se propune restabilirea continuității, însă acesta refuză. Starea generală este excelentă, cu câștig ponderal de 20 kg, fără dureri abdominale, cu debit de ileostomie de 200-400 ml/zi. Pe plan biologic pacientul este în parametrii normali, fără anemie, fără sindrom inflamator.
DISCUȚII
Polipii inflamatori sunt relativ frecvenți la pacienții cu boală inflamatorie intestinală, formându-se în fazele regenerative și de vindecare ale epiteliului. Termenul de polipi inflamatori giganți este folosit pentru a descrie formațiunile mai mari de 1,5cm. Tabloul clinic poate fi variabil, fie asimptomatic, depistat accidental, fie simptomatic cu sângerări sau chiar obstrucție colonică.
Literatura clasifică pseudopolipii inflamatori giganți în mai multe tipuri : I)pseudopolipoză multiplă localizată, II)pseudopolipoză gigantă localizată, III)pseudopolipoză generalizată, IV)pseudopolipi lungi asemănători degetelor (long finger-like).
Deși polipoza inflamatorie gigantă este rară, ea este de importanță clinică, deoarece este ușor confundată cu neoplasmul de colon. În principiu aceasta nu are potențial malign însă au fost descrise cazuri de displazie high-grade sau neoplazie, aspectul endoscopic nefiind considerat relevant.
Majoritatea cazurilor raportate au fost forme localizate la colonul stâng - colon transvers (40%), colon sigmoid (15%), colon descendent (15%), cec (40%), flexură splenică (7%) și flexură hepatică (7%), forma difuză fiind rar descrisă. Această patologie trebuie cunoscută de chirurgi, anatomopatologi și gastroenterologi deopotrivă. O evaluare corectă este necesară pentru a se stabili managementul optim. În cazul formelor localizate se poate apela la tratamentul anti-TNF alfa, rezecție endoscopică sau chirurgicală după discuție multidisciplinară (abord personalizat al cazului).
DIAGNOSTIC FINAL - Pseudopolipoză gigantă inflamatorie difuză la un pacient cu boala Crohn pediatrică, complicată cu sindrom subocluziv și microabcese care au impus o intervenție chirurgicală.
Anomalie anatomica de cai biliare?
admin2022-02-25T20:22:53+00:00Anomalie anatomica de cai biliare?
Vlad Iovănescu, Clinica Medicală 1. UMF Craiova
Pacient de 68 de ani, colecistectomizat, cu evolutie grevata de aparitia unei fistule biliare postoperatorii (bila limpede de 300-400 ml/zi pe tubul de dren), cu litiaza coledociana diagnosticata prin colangio-IRM, este trimis pentru ERCP. La scurt timp dupa transfer prezinta dureri abdominale de intensitate mare si varsaturi, cu nivele hidroaerice pe radiografia abdominala pe gol. Se stabileste diagnosticul de abdomen acut chirurgical si se intervine laparoscopic, constatandu-se lichid bilios în cavitatea peritoneala si clipurile montate anterior la nivelul ductului cistic partial derapate, cu evacuare de bila de la acest nivel. Se identifica bontul cistic implantat intr-o structura tubulara aparent paralela cu CBP; se reclipeaza ductul cistic si se efectueaza toaleta peritoneala. ERCP-ul efectuat la 48h arata CBP de 10 mm, cu multiple defecte de umplere de pana la 5/7 mm, si extravazarea substantei de contrast in afara lumenului; de asemenea, se vizualizeaza umplerea anterograda a unui duct dispus aparent paralel cu coledocul, care comunica cu acesta. Se extrage litiaza si se monteaza la nivelul coledocului doua stenturi de 10 Fr/10 cm.
The 9-th European Congress of Endoscopic Ultrasonography with Live Demonstration, June 2-3, 2022, Cluj-Napoca, Romania.
admin2022-02-22T12:22:23+00:00Dear Friends and Colleagues,
On behalf of the Local Organizing Committee and of the EGEUS Board, we are sad to announce that the EGEUS Congress that should have taken place this November in Cluj-Napoca has to be postponed for next year, due to the COVID pandemic and the enforced laws.
The new period is June 2-3, 2022 and the event is set to take place in the same location – Grand Hotel Napoca, in Cluj-Napoca, Romania.
Link: The 9th European Congress of Endoscopic Ultrasonography with live demonstration (medical-congresses.ro)
The 9th EGEUS Congress will approach all the hot topics and will provide cutting edge information about the latest practices and ongoing research in EUS.
Due to the current pandemic situation, the meeting will have the format of a hybrid event with limited on spot participation.
The hybrid event developed for this meeting, will show features of a real onsite meeting/course with participants remotely connected to attend real time live demonstrations, lectures, debates, and video presentations. Formats are intended to offer all opportunities for interaction allowing attendees to interact by asking questions to the speakers, participate in the discussion, all this with speakers, faculty members and attendees remotely connected from any location worldwide.
This congress will be organized under the auspices of the European Group for Endoscopic Ultrasonography (EGEUS) in collaboration with the Romanian Society of Gastroenterology (SRGH), the Romanian Society of Digestive Endoscopy (SRED) and the Romanian Working Group of Endoscopic Ultrasonography (GREUS).
We hope to meet you soon in Cluj-Napoca, the heart of Transylvania.
Best wishes,
Co-directors
Andrada Seicean
Cristian Gheorghe
Adrian Saftoiu
EGEUS Coordinators
Claudio de Angelis
Pierre Deprez
