Informații pacienți

Faceți cea mai Bună Alegere pentru Procedura Endoscopică

De ce ar trebui să Alegeți un Membru SRED pentru Procedurile Endoscopice?

Membrii SRED sunt foarte bine pregătiți pentru a efectua procedurile endoscopice necesare și vă asigură că sunteți în mâini bune pe toată durata acestora. Medicii și chirurgii membri ai Societății Române de Endoscopie Digestivă au pregătire înaltă în procedurile endoscopice ale tractului digestiv, incluzând:

Endoscopie digestivă superioară (EDS)
Sigmoidoscopie flexibilă
Colonoscopie
Colangiopancreatografie retrogradă endoscopică (ERCP)
Ecoendoscopie (endoscopie ultrasonografică, EUS)

Membrii SRED trec prin aplicații riguroase și procese de screening și sunt recunoscuți ca experți în Gastroenterologie și Chirurgia Gastroenterologică.

Standarde Riguroase ale Membrilor Activi SRED

Licență de liberă practică pe perioada nelimitată
Absolvirea unei facultăți acreditate de medicină și completarea programului de rezidenție
Evidența pregătirii în endoscopia gastroenterologică sub supraveghere
Dovezi ale competenței profesionale prin sponsori

Cum va colabora Medicul Dumneavoastră Endoscopist cu Medicul de Familie?

"Medicii SRED lucrează de obicei cu medicii de familie" și vor comunica rezultatele procedurii endoscopice efectuate, pentru a determina împreună cel mai bun tratament și necesitatea procedurilor suplimentare.

Găsiți un Endoscopist în Zona Dumneavoastră

SRED poate ajuta pacienții să găsească un endoscopist gastroenterologic calificat în zona lor. Vizitați www.sred.ro sau consultați dacă medicul dumneavoastră este membru SRED.

Asigurarea Siguranței Procedurilor Endoscopice

Beneficiile Endoscopiei

Endoscopia folosește un tub flexibil numit endoscop pentru a obține vizualizare în timp real a tubului digestiv. Permite:

Vizualizarea esofagului, stomacului și duodenului (endoscopia digestivă superioară)
Vizualizarea rectului și colonului (colonoscopia)
Vizualizarea unor porțiuni din pancreas, ficat și vezica biliară

"Endoscopia este și o tehnică avansată de tratament a patologiilor gastrointestinale." Poate descoperi ulcere, cancere, polipi și cauze ale hemoragiilor interne, și permite obținerea de biopsii, dilatarea zonelor de stenoză și oprirea hemoragiilor active.

Caracteristicile Endoscopului

Endoscopul este un tub flexibil cu porțiune de control care permite manevrarea precisă a vârfului. În interior conține:

Piese electronice pentru obținerea imaginii
Cabluri pentru controlul vârfului tubului
Canale pentru dispozitive de biopsie, oprire a hemoragiilor sau rezecție de polipi

Cum se Asigură Siguranța Pacientului prin Pregătirea Endoscopului

Endoscopurile sunt refolosite și trebuie curățate și dezinfectate conform ghidurilor de control al infecțiilor. Pașii urmați sunt:

Curățarea Mecanică

Canalele și porțiunile exterioare ale endoscopului sunt spălate bine, șterse cu lichide speciale care conțin enzime și periete cu instrumente speciale. Studiile arată că acești pași elimină virusuri periculoase și alți microbi.

Testarea pentru Scurgeri

Endoscopul este testat pentru a se asigura că nu există scurgeri în canalele sale interne, ceea ce asigură performanța maximă și descoperirea defectelor interne care pot deveni focar de infecție.

Folosirea Dezinfectanților Chimici

După primii pași, endoscopul este scufundat continuu într-o substanță chimică care distruge microorganismele responsabile de infecții, inclusiv HIV, virusurile hepatice și bacteriile grave.

Spălarea și Uscarea

Canalele endoscopului sunt inundate cu apă sterilă urmată de alcool și aer pentru a se usca și elimina umezeala care poate deveni focar de creștere bacteriană.

Eficiența Ghidurilor de Curățare

"Implementarea ghidurilor de curățare a endoscoapelor a avut ca efect o siguranță record pentru endoscopii." Aceste proceduri au demonstrat eficacitate în prevenirea transmiterii infecțiilor între pacienți.

Asigurarea Calității și Antrenamentul

Orice departament de endoscopie gastrointestinală trebuie să aibă un program de calitate care să asigure curățarea corectă a endoscoapelor. Acestea trebuie să conțină:

Supraveghere și antrenament
Revizuiri anuale ale competențelor personalului
Evaluarea sistemelor și echipamentelor
Raportarea problemelor apărute

Să Înțelegem Screening-ul pentru Cancerul de Colon

6 Întrebări care îți pot Salva Viața

1. Cancerul de colon este predominant o boală masculină?

FALS. Cancerul colorectal afectează în număr egal atât bărbații cât și femeile.

2. Doar persoanele peste 50 de ani cu simptome sau risc ar trebui să facă screening?

FALS. "Începând cu vârsta de 50 de ani, atât bărbații cât și femeile ar trebui să facă screening pentru cancerul colorectal CHIAR DACĂ NU PREZINTĂ SIMPTOME SAU RISC."

3. Screening-ul necesită internare peste noapte?

FALS. O colonoscopie de screening este aproape întotdeauna făcută la pacienții neinterni. Un sedativ moderat este folosit, iar procedura durează sub 45 de minute.

4. Cancerul colorectal este a 3-a cauză de deces prin cancer.

ADEVĂRAT. După cancerul pulmonar, cel colorectal este a 3-a cauză de deces prin cancer.

5. Testele pentru screening includ: tușeu rectal, test pentru sânge în scaun, sigmoidoscopie flexibilă și colonoscopie.

ADEVĂRAT. Testele recomandate actual pentru screening sunt:

Pentru ambele sexe, începând cu 50 de ani:

Test anual (minim) pentru sângerare ocultă din scaun
Sigmoidoscopie flexibilă la fiecare 5 ani, OR
Colonoscopie completă la fiecare 10 ani

Important: Screening-ul periodic sub 50 de ani poate fi necesar dacă aveți rude de grad I cu cancer colorectal, polipi colonici sau colită ulcerativă.

6. Cancerul de colon se poate preveni frecvent.

ADEVĂRAT. "Colonoscopia poate descoperi polipi (mici formațiuni pe mucoasa colonului). Rezecția acestor polipi reduce considerabil riscul de a dezvolta cancer de colon în viitor."

Recomandări

SRED vă încurajează să vorbiți cu medicul de familie despre screening-ul cancerului de colon, iar persoanele peste 50 de ani să participe la screening. Puteți găsi un medic specializat în endoscopie gastroenterologică pe www.sred.ro.

Să Înțelegem Colonoscopia

Ce este o Colonoscopie?

Colonoscopia permite medicului să examineze mucoasa intestinului gros (colon) pentru a găsi anomalii, prin introducerea unui tub flexibil și subțire în anus. Instrumentul se numește colonoscop și are propriile lentile și sursă de lumină.

De ce este Recomandată Colonoscopia?

Colonoscopia poate fi recomandată ca test pentru screening-ul cancerului de colon. De asemenea se poate recomanda în caz de sângerări sau diaree cronică.

Ce Pregătiri sunt Necesare?

Medicul vă va spune ce restricții alimentare aveți și ce metodă de curățare veți folosi. În general, pregătirea constă în:

Limitarea alimentației doar la lichide cu o zi înainte
Consumarea unei cantități mari de soluție specială de curățat sau laxative orale speciale

Pot să Îmi Continui Medicația Actuală?

Informați-vă medicul despre medicația actuală, în special aspirina, anticoagulantele (heparină, trombostop), clopidogrelul și insulina. Menționați și alergiile la medicamente.

Ce se Întâmplă în timpul Colonoscopiei?

Colonoscopia este bine tolerată și rar cauzează dureri mari. De obicei, medicul vă dă un sedativ sau analgezic pentru relaxare. Procedura durează de obicei sub 45 de minute, deși trebuie să planificați 2-3 ore pentru așteptare, procedură și recuperare.

Care sunt Complicațiile Posibile?

Complicațiile sunt rare. Posibilele complicații includ perforație, sângerare la locul polipectomiei sau biopsiei, reacții adverse la sedative și complicații ale bolilor de inimă sau plămâni.

Contactați-vă medicul în caz de dureri abdominale severe, febră și frisoane, rectoragii sau sângerări după câteva zile.

Să Înțelegem Sigmoidoscopia Flexibilă

Ce este Sigmoidoscopia Flexibilă?

Sigmoidoscopia flexibilă permite medicului să examineze mucoasa rectului și o porțiune din colon prin inserarea unui tub flexibil gros cât un deget prin anus.

Care sunt Complicațiile Posibile?

Sigmoidoscopia flexibilă și biopsia sunt în general proceduri sigure. Complicațiile sunt rare. Contactați-vă medicul în caz de dureri abdominale severe, febră și frisoane sau sângerări.

Să Înțelegem Polipii și Tratamentul lor

Ce este un Polip Colonic?

Polipii sunt formațiuni (tumori noncanceroase) ce cresc pe mucoasa colonului. Variază în mărime, de la jumătate de centimetru până la câțiva centimetri în diametru.

Există Tipuri Diferite de Polipi?

Polipul hiperplazic: Nu are risc de cancer
Polipul adenomatos: Se crede că este precursorul majorității cancerelor de colon, deși majoritatea nu devin niciodată cancerogeni

Cât de Des am Nevoie de Colonoscopie după Rezecție?

Dacă polipii erau mici, medicii în general recomandă o colonoscopie în 3-5 ani. Dacă aceasta nu arată alți polipi, poate nu mai fie nevoie de niciuna încă 5 ani.

Să Înțelegem Ecoendoscopia (Ultrasonografia Endoscopică)

Ce este Ecoendoscopia?

Ultrasonografia endoscopică (ecoendoscopia) permite medicului să examineze mucoasa esofagului și stomacului precum și pereții tractului gastrointestinal superior și inferior. Ecoendoscopia mai este folosită în studiul organelor apropiate de tractul gastrointestinal, cum ar fi plămânii, ficatul, vezica biliară și pancreasul.

De ce este folosită Ecoendoscopia la Pacienții cu Cancer?

Ecoendoscopia ajută medicul să determine extensia sau răspândirea anumitor cancere ale sistemului digestiv și respirator. Permite vizualizarea profunzimii unei tumori, dacă aceasta s-a extins la glandele limfatice sau la structuri vitale învecinate.

Ce este Endoscopia Digestivă Superioară (EDS)?

EDS permite examinarea de către medic a mucoasei tubului digestiv superior, ce include esofagul, stomacul și duodenul (prima porțiune a intestinului subțire). Medicul va folosi un tub subțire și flexibil numit endoscop, cu cameră și sursă de lumină proprii.

În ce Situații se Recomandă Efectuarea EDS?

EDS permite evaluarea unor simptome digestive de tipul durerilor epigastrice, grețurilor, vărsăturilor și dificultăților de înghițire. Poate fi cel mai bun test pentru obiectivarea hemoragiei digestive. EDS permite medicului prelevarea de biopsii pentru a diagnostica, printre altele, infecția cu Helicobacter pylori.

Care sunt Riscurile Procedurii?

EDS este o manevră invazivă, prin urmare poate genera o serie de complicații — experiența medicului endoscopist poate însă limita frecvența incidentelor. Sângerarea și perforația sunt posibile dar rare. Pacientul trebuie să fie informat cu privire la semnele precoce ce pot anunța apariția unei complicații: febră, durere progresivă în gât sau piept, dureri abdominale, sângerări sau scaune negre.

Ce este ERCP?

Colangiopancreatografia Retrogradă Endoscopică (ERCP) este o tehnică specială folosită pentru studiul căilor biliare, ductului pancreatic și veziculei biliare.

Care sunt Posibilele Complicații ale ERCP-ului?

ERCP-ul este o procedură bine tolerată atunci când este făcută de medici cu experiență. Complicațiile posibile includ pancreatita post-ERCP (inflamația pancreasului), infecții, perforație de intestin, sângerări și reacții adverse la sedative.

Ce este Capsula Endoscopică?

Capsula endoscopică permite medicului să examineze mucoasa porțiunii mijlocii a tubului digestiv — intestinul subțire, cu cele trei segmente ale sale: duoden, jejun și ileon. Medicul vă va da să înghițiți o cameră video de mărimea unei pastile.

De ce se Folosește Capsula Endoscopică?

Capsula endoscopică permite evaluarea intestinului subțire, care nu poate fi investigat prin endoscopie digestivă superioară sau colonoscopie. Indicațiile includ hemoragii digestive de cauză nedecelată, evaluarea extinderii bolii Crohn și evidențierea unor tumori.

Ce este Dilatarea Esofagiană?

Dilatarea esofagiană este o procedură care permite medicului să dilate sau să lărgească o zonă îngustată a esofagului. Cauza cea mai comună de îngustare este fibrozarea din cauza refluxului acid prelungit (boala de reflux gastroesofagiană).

Ce este Boala de Reflux Gastroesofagian (BRGE)?

Ce este BRGE?

Refluxul gastroesofagian apare atunci când conținutul din stomac se întoarce în esofag, deoarece sfincterul dintre esofag și stomac nu se închide corect.

Care sunt Simptomele BRGE?

Simptomele comune sunt arsurile în piept (pirozis) și regurgitația acidă. Simptome mai rare includ dureri toracice de cauză noncardiacă, wheezing, gât iritat și tuse.

Cum se Tratează BRGE?

Simptomele pot fi ameliorate prin măsuri igieno-dietetice (evitarea cafelei, alimentelor grase, fumatului, excesului de alcool și a obezității). Medicamentele includ antagoniști H2, inhibitori de pompă de protoni și prokinetice. Chirurgia (fundoplicatura) este indicată în cazuri selectate.

Ce este Gastrostoma Percutanată Endoscopică (PEG)?

Gastrostoma percutanată endoscopică este o procedură endoscopică prin care un tub flexibil de hrănire este amplasat prin peretele abdominal direct în stomac. Este indicată la pacienții cu dificultăți de înghițire, probleme de apetit sau patologii neurologice (Parkinson).

Înțelegerea Manometriei Esofagiene

Ce este Manometria Esofagiană?

Manometria măsoară presiunile și modelul de contracție musculară a mușchilor esofagului, și este folosită pentru a diagnostica afecțiunile care cauzează dureri, arsuri în piept sau dificultăți de înghițire.

Ce este Diverticuloza?

Diverticuloza este o afecțiune ce definește formarea de mici buzunare (săculeți) în mucoasa sau peretele oricărei porțiuni a tubului digestiv. Afectează jumătate din persoanele de peste 60 de ani. Diverticulita definește inflamarea acestor buzunare și se poate manifesta prin dureri abdominale, febră, grețuri și constipație.

Înțelegerea Hemoragiilor Digestive Inferioare

Care sunt Posibilele Cauze ale Hemoragiilor Digestive Inferioare Minore?

Hemoroizi
Fisuri anale
Proctită (inflamația rectului)
Polipi
Cancer colorectal sau anal
Ulcere rectale

Sângerările minore de la nivelul tubului digestiv inferior trebuie tratate cu seriozitate, deoarece cauzele și indicele de gravitate pot varia, iar un diagnostic corect și precoce poate asigura un prognostic excelent. Sângerările pot fi un simptom al cancerului de colon, un tip de cancer vindecabil dacă este diagnosticat la timp.

Ce este Esofagul Barrett?

Esofagul Barrett este o afecțiune în care mucoasa esofagului se modifică, căpătând aspect similar mucoasei intestinului subțire. Cea mai frecventă cauză este boala de reflux gastroesofagian. Deși majoritatea pacienților cu Barrett nu vor dezvolta cancer esofagian, ei mențin un risc crescut față de populația generală, motiv pentru care se recomandă o monitorizare atentă.

Riscul de cancer esofagian la pacienții cu esofag Barrett este redus, de aproximativ 0,5% pe an. Esofagul Barrett nu este sinonim cu cancerul.